sâmbătă, decembrie 25

joi, decembrie 9

André Rieu. Ceva nou în muzica clasică

Rămânem pe clasic trecând de la un clasic al secolului trecut - Enescu - la un clasic contemporan: André Rieu.

Este un violonist, dirijor şi compozitor olandez care a venit cu ceva nou în muzica contemporană. Acel ceva nou este...muzica clasică.

Muzica clasică - pentru mulţi dintre voi din păcate - reprezintă acea adunatură de sunete emise de instrumente prăfuite de la anticariat, acea muzică instrumentală enervantă fără voce, acea reprezentaţie difuzată accidental de televiziuni sau de radiourile comerciale şi care vă face sa schimbaţi postul în maxim 3,14 secunde. Nu-i aşa umilii mei afoni buccii inculţi?

Maestrul André Rieu şi orchestra dumnealui sunt o adevarată industrie care susţin concerte pe tot mapamondul fiind unici prin: interpretare (lejeritate, virtuozitate, umor), costumaţiile instrumentiştilor (prinţese, personaje), scenografie, efecte scenice, invitaţi speciali şi multe altele. Echipa îşi adaptează fiecare concert la locul în care îl susţine incluzând în program folclorul şi arta acelor meleaguri.

Pe parcursul reprezentaţiei André face glume (cu gust), interacţioneaza cu publicul, realizând un spectacol care transpune auditoriul într-o lume de basm, o lume frumoasă, o lume perfectă: lumea muzicii.

Publicul său danseaza pe coridoare sau în faţa scenei pe valsurile lui Strauss, căntă şi fredonează la unison acordurile celor mai cunoscute opere clasice.

Unii critici nu prea sunt la sentimentul acestui inovator în reprezentaţia muzicii clasice dar să nu uităm ca orice artist care se află pe scenă trebuie să fie în primul rând un entertainer şi ceea ce realizează Andre Rieu reprezinta 100% ENTERTAINMENT, 100% ARTĂ.

În pofida realitaţii că în România incultura şi kitschul sunt la voi acasă pe cablu tv, sunt convins ca totuşi am avea public pentru un asemenea spectacol (aviz promoterilor...).

Noi, încă mai frecventam teatre şi filarmonici, chiar dacă ne perturbează zgomotul maneliştilor din foaier...

Şi la noi în foaier, aglomeraţie mare....

Îmi cer scuze pentru acest predominant contrast...

miercuri, decembrie 1

Cursul leului...


Metro-Goldwyn-Mayer (MGM) - Three Daring Daughters 1948 - Rapsodia Română Nr.1 - George Enescu – 5 Lei

Deşteaptă-te române! Ţara te vrea deştept!

La Mulţi Ani România!

duminică, noiembrie 7

Doar sunete


Îmi amintesc impactul primei vizionări în ’91 a videoclipului Losing My Religion REM. La finalul videoclipului a urmat un blank, dar sigla cea veche a MTV-ului încă lucea în colţul ecranului.

Mi-e dor de sigla veche MTV. Mi-e dor de vechiul MTV.

Aceste “icon”-uri au avut asupra generaţiei de atunci un impact similar cu apariţia unei noi religii. Pentru un artist de atunci difuzarea unui videoclip la MTV reprezenta aspiraţia supremă. Acum? Doar culise ale denigrantei industrii muzicale.

Acum, ca şi religiile, ca şi ideologiile sau ca şi multe alte forme de control al minţii, muzica pierde din adepti.

Ce ne-a rămas? Credinţa. Credinţa că muzica va reveni ceea ce a fost de la începuturi:

Doar sunete...

- recomand play concomitent -

vineri, noiembrie 5

Adrian Păunescu 1943 - 2010

De la un cardiac, cordial

De-aicea, de pe patul de spital,
Pe care ma gasesc de vreme lunga,
Consider ca e-un gest profund moral
Cuvantul meu la voi sa mai ajunga.

Ma monitorizeaza paznici minimi,
Din maxima profesorului grija,
In jurul obositei mele inimi
Sa nu ma mai ajunga nicio schija.

Aud o ambulanta revenind,
Cu cine stie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se trateaza cicatricea.

Purtati-va de grija, fratii mei,
Paziti-va si inima, si gandul,
De nu doriti sa vina anii grei,
Spitalul de urgenta implorandu-l.

Eu va salut de-a dreptul cordial,
De-a dreptul cardiac, precum se stie,
Recunoscand ca patul de spital
Nu-i o alarma, ci o garantie.

Va vad pe toti mai buni si mai umani,
Eu insumi sunt mai omenos in toate,
Da-mi, Doamne, viata, inca niste ani
Si tarii mele minima dreptate.

luni, noiembrie 1

2 ani de Critică Muzicală!

- A se citi cu ecou de crâşmă -

2,10, 2...10...ţ...qwerty....

Stimaţi meseni (de la mese pentru tastatură),

Blogul Critică Muzicală din România împlineşte astăzi infima vârstă de 2 ani.

Mulţumim din albastrul suflet pentru că ne-au fost alături următorii: Costi Ioniţă, Dan Bursuc, Nicolae Guţă, Florin Salam, Adi Devito, Daniela Gyorfi, Susanu, Oana Zăvoranu, Cristina Spătar, Alb & Negru, Alex Velea, Marius Mogay, în ultimul rând Carmen Şerban şi încă mulţi alţii.

Existenţa blogului nostru în peisajul mioritic al muzicii românesti ar fi fost imposibilă fără aceşti epigoni inculţi...

Şi acum, cu dedicaţie pentru noi, bagă bocciule! Fără impozit...

P.S. Critica noastră muzicală este tot pe primul loc în Google! ;)

vineri, octombrie 22

Puţa


Ne întoarcem cu un salt de circa 45 de ani în vremurile noastre mohorâte cu contemporanul dispreţ pentru degradarea artei.

Dragi abonaţi ai blogului Critică Muzicală din România şi stimaţi cititori din străinătate - cei care folosiţi Google Translate (sanchi...),

Nu-mi pot ascunde dispreţul pe care îl dezvolt faţă de una dintre cele mai urâte producţii muzicale mondiale din ultimii ani şi anume Justin Bieber.

Din păcate este vorba de un copil şi nu-mi pot revărsa criticile asupra lui ci asupra celor care l-au transformat într-o păpuşică jucărică cântătoare made not in China.

Îmi şi imaginez producătorii muzicali/artistici din spatele lui la un brainstorming, cum domnii cravată la camaşa-costum lucios şi părul arici gelat decid strategiile de exploatare ale puţoiului:

- Deci (că aşa încep toţi proştii frazele...), ne menţinem strategia pe globalizarea muzicii pop şi desigur pe maximizarea profitului. Targetul nostru este ca fiecare fetiţă între 2 şi 16 ani să ştie totul despre ultimul puf şi primul flocuşor pubian al băietului nostru. În plus, orice preot imoral să deţină un poster în chiliile lor cu mititelul nostru. Vreau ca internetul sa râgâie de Justinică al nostru! Să nu mai aud de SWOT! Vreau sales, sales şi profit, profit, profit! Hai, la treabă!...Tu Michelle mai ramâi puţin...;) ( nimic nou, recunoasteţi stilul de şef bou...?)

Ceva talent are odrasla, dar muzica lui nu transmite nimic iar comportamentul lui matur din videoclipuri substanţiază ostentativ discrepanţa confuză copil-adolescent-adult. E ca şi cum l-am fi luat noi pe Hagi la naţională la vârsta de 12 ani...

În ciuda faptului că se bagă milioane de bancnote sul în poponeaţa lui, melodiile lui n-au nicio urmă de hit, ci doar o dâra de shit...Mai pe româneste, nu are coaie domnule...nici la propriu, nici la figurat.

Scuzaţi limbajul dar vorbim de puţe, nu? Ce? Numai la Capatos să folosim limbaj de mârle?

Observaţi? În ţările sărace copii sunt exploataţi în mine de diamante sau la cusut de mingi, iar în capitalism li se îndoctrineaza marketingul direct în cerebel cu un ADHD bonus la promoţie.

Realizaţi în ce lume trăim acum? Vorbim de SUTE de MILIOANE de vizionari pe youtube la videoclipurile copchilului. Realizaţi cât de uşor sunt manipulate creierile pământenilor? Satana e extraterestu fraţilor!

Nici manelita Românie nu a omis să-şi expună ciaureii, desigur că au avut talent maneliştii să vină şi ei acolo cu Florin Cercel, Lele şi alţi purandei exponanţi ai pufului pubian.

Aşadar, muzica a murit! Trăiască Justin Bieber!

O puţă care cântă despre şi pentru puţe.

La milioanele de vizionări pe care le are, nu are nevoie de clickurile noastre, deci nu voi posta vreo melodie de-a lui ci altceva mult mai penibil. Priviţi!

sâmbătă, octombrie 16

Ieri


Wow…Emoţionat, impresionat şi copleşit de numărul infinit de vizitatori pe care mi i-a adus postul anterior cu aniversarea lui John Lennon, am hotărat să rămân în aceiaşi atmosferă beatles-ciană a acestui liverpool-ian octombrie cu capodopera lui Paul McCartney - Yesterday.

Sunt atât de dezamăgit de muzica contemporană încât mi-aş planta caţiva muşchi faciali auxiliari pentru a-mi exprima complet dezgustul....

Cum pot critica cel mai bine muzica de azi?

Simplu. Vorbind despre muzica de...ieri...

Varianta asta o ştiaţi?

sâmbătă, octombrie 9

John Lennon 70


Imagine there's no Heaven
It's easy if you try
No hell below us
Above us only sky
Imagine all the people
Living for today

Imagine there's no countries
It isn't hard to do
Nothing to kill or die for
And no religion too
Imagine all the people
Living life in peace

You may say that I'm a dreamer
But I'm not the only one
I hope someday you'll join us
And the world will be as one

Imagine no possessions
I wonder if you can
No need for greed or hunger
A brotherhood of man
Imagine all the people
Sharing all the world

You may say that I'm a dreamer
But I'm not the only one
I hope someday you'll join us
And the world will live as one

luni, octombrie 4

Monologul deceniului


Fac critică muzicală însă fiind blogul meu îmi permit şi o critică subtilă de film.

Producţia HBO True Blood tocmai a expus în sezonul 3/episodul 9 monologul deceniului, aparţinând personajului vampir Russell Edgington.

Iată lecţia de actorie de pe Broadway:

“Ladies and gentleman,

My name…is Russell Edgington, and I have been a vampire for nearly 3,000 years.

Now, the American Vampire League wishes to perpetrate the notion that we…are…just like you and, I suppose, in a few small ways we are. What a narcissists…

We care only about getting what we want, no matter what it costs, just like you.

Global warming, perpetual war, toxic waste, child labour, torture, genocide... that's a small price to pay, for your SUVs and your flat screen tv’s, your blood diamonds, your designer jeans, your absurd Garish McMansions.

Futile symbols of permanence to quell your…quivering, spineless souls.

But no.

In the end, we…are…nothing like you. We are … immortal.

Because we drink the true blood. Blood that is living, organic and human.

Mmm…That is the truth.

The AVL wishes to conceal from you, because let's face it, eating people is a tough sell these days so, they put on friendly faces to pass their beloved VRA but make no mistake, mine is the true face of vampires!

Why would we seek equal rights?

You are not our equals.

We will eat you, after we eat your children.

Now time for the weather.

Tiffany?"

joi, septembrie 30

Iancu Marinescu - La Copoul din Iaşi (Înregistrare Istorică 1916)


La Copoul din Iaşi - Acompaniat de Orchestra Mitică Guţescu Bucureşti. Înregistrare istorică, anul 1916.

Până astăzi această înregistrare era considerată a fi pierdută, discul este extrem de rar, sunt şanse să fie singurul exemplar ramas întreg, fiind şi în stare foarte bună.

Iancu Marinescu a fost cel mai mare cântăreţ român din perioada 1900-1920, dar nu se cunosc prea multe date despre el. A avut zeci de înregistrezi la firma Schallplatte Grammophon şi Columbia Records, dar puţine au supravieţuit.

Daca ascultaţi cu atenţie înterpretarea, se poate observa o uşoară asemanare cu Zavaidoc, acesta fiind stilul anilor 1910-1920. Zavaidoc a început imprimarea pe discuri, la casa de discuri Columbia in anul 1926.

Înregistrarea prezenta este complet acustica, în 1916 nu exista înregistrare electrică, drept urmare acest sunet destul de metalic.

Sursa: YouTube

vineri, septembrie 24

Nici eu...

Aţi ascultat vreodată Madonna - Paradise (Not For Me) noaptea pe autostradă într-un Aston Martin dotat cu sistem audio Bang & Olufsen?



Nici eu...

sâmbătă, septembrie 11

Desteptarea!...arhaism...


"Salut,dragii mei critici muzicali!

Ce dracu facem fratilor, ca vine sfarsitul lumii........

La concluzia asta am ajuns fara ajutor de la Discovery Channel ,ci culmea, de la MTV si YOUTUBE.Si nu vorbesc numai de muzica romaneasca ci de tot mapamondu'.
Am 30 de ani (hai ca nu sunt chiar atat de batran!ca dovada uite,inca ma mai "bate" tata ca stau prea mult pe net) si am ajuns sa traiesc din amintiri(muzicale).Pana mai ieri pe YOUTUBE cautam si eu Depeche Mode,Prince,U2,INXS(Pentru cei mai tineri:da,da!astia au cantat,nu sunt vreun energizant........)si mai imi clateam urechile dar acum nici asta nu mai imi vine.Pai cum sa-ti vina cand te uiti la comment-uri si te crucesti.

E posibil sa vezi o adevarata cearta in care unii argumenteaza ca Cage the elephant(o formatie aparuta din 2005)s-a infiintat inaintea lui Depeche Mode,ba chiar astia din urma se si inspira un pic de la ei.
Sau,tot asa,sa te uiti si tu pe Youtube la John Lennon-IMAGINE si sa vezi jos comment :"Dumnezeule! As fi putut sa jur ca e melodia lui Justin Bieber!"(si nu era roman cel care a scris) si asta fiindca a facut si pustiu' ala un cover dupa John la un moment dat.
Sau sa vezi ca Justin Bieber,ca tot am adus vorba,are 300.000.000 de view-uri(deci cam 0,5% din populatia pamantului),Vorba unui prieten de-al meu:"pai JB ar trebui sa-si inceapa viata sexuala.Cifrele ii sunt favorabile....."
Pai va dati seama ca Elvis se rasuces....ce?face "moonwalking"in mormant?
Ce?Am adus vorba de Elvis?Pai cum de unde il stiu?Pai nu am trait pe vremea lui si totusi stiu ca "
A little less conversation" e melodia lui siJunkie XL a facut doar un cover.......

Un alt exemplu nascator de icter,hepatita s.a.m.d. este...tobele va rog....PROFESSOR GREEN !!!!!! Un alt geniu muzical contemporan care face.......COVER-URI

"I need you tonight" (INXS) si "Dub be good to me"(cover din '90 semnat de Beats International dupa melodia"Just be good to me" din '83) sunt primele doua creatii ini.."mini maini mo" ale acestui Profesor verde(le fel ca fata mea cand il ascult)

Sa nu ma intelegeti gresit! Sunt de acord cu cover-urile ,dar daca tot faci bani cu munca altuia pai macar munceste si tu putin,nu lua melodia,ii scoti versurile si te bagi tu peste cu putin rap style.

Fratilor!Asta nu a schimbat nimic important in melodiile astea...ba pardon...a schimbat:la melodia "just be good to me" a zis ...atentie!..."just be good to Green"(Baaa da destept e baiatu' asta!!)
Problema e ca cei care-l asculta au impresia ca-s ale lui melodiile......

Si mai are si 350.000 de view-uri(ca iar ma enervez)!Pai d-aia ba se drogheaza George Michael !!Ca el are la "Spinning the wheel" tot atatea,numai ca el a scos melodia asta cand profesoru asta era Green de la prea multe prajituri......

Pe multi devoratori de youtube daca ii intrebi de Michael Jackson(da!chiar el)stiti ce o sa zica(pun pariu):
-Pai nu e ala...de-a murit?

Ca si concluzie pentru generatia noua:Ba!!!Nu faptul ca sunteti tineri ma deranjeaza(probabil de asta o sa ma acuzati)ci ma deranjeaza faptul ca desi e atat de usor acum sa te documentezi(google!ce dracu' ma va invat eu?)voi tot nu stiti nimic ma despre muzica si va mai dati si cu parerea.....
Si doi:Eu nu stiu de Elvis si Frank Sinatra de cativa ani(ca sa dati vina pe varsta iar)ci de mic,si nu numai eu,aproape toti cei de varsta mea..

Asa ....m-am racorit...

Si acum ca sa revin la voi,dragii mei critici muzicali,sunteti printre putinii cu care mai pot sa discut problemele astea si sa fiu si inteles.....
Stiu ca nu putem face mai nimic si trebuie sa ne adancim in varsta terifiati ca astia o sa conduca lumea atunci cand noi nu vom mai avea putere,dar am o propunere:

Hai sa facem o rubrica zilnica(pun si eu umarul daca vreti)de genul"Sa nu ne uitam batranii"(am incercat eu pe Twitter dar la cei aproximativ 22 de followers pe care ii am nu prea am reusit sa ajung lider de opinie...) in care sa dam in fiecare zi cate un videoclip
uitat,ce nu trebuie uitat,impreuna cu un mic comentariu ,poate mai educam lumea...
Mi-a venit ideea asta fiind abonat la voi si simtind nevoia unui "apel" zilnic de la Critica Muzicala (si nu cred ca sunt singurul)plus faptul ca mi-ar face placere sa primesc un mail zilnic cu o melodia valoroasa si buna ca un vin vechi(si stiu sigur ca nu sunt singurul caruia i-ar face placere)langa care poti face schimb de pareri cu alti iubitori de muzica buna.

Chiar daca va numiti"Critica Muzicala"...hai sa-i si educam nu numai sa-i criticam.

La sfarsit va urez succes in continuare si chiar daca nu sunteti de acord cu propunerea mea sa stiti ca eu tot va citesc!!!!!

PS Cateva exemple de "vin vechi"

http://www.youtube.com/watch?v=iBQ778KVYZo -e posibil sa aiba decat 25000 views
http://www.youtube.com/watch?v=cKezAA-9Xsg -18000 views Dumnezeule mare!!!
http://www.youtube.com/watch?v=ARXDK0qEZbE
http://www.youtube.com/watch?v=6b2ZXKX9NSY -Atat de actual!!!!Un cantec cu care ar
trebui sa ne incepem toti ziua
http://www.youtube.com/watch?v=jhdFe3evXpk -se varsau lacrimi pe melodia asta"

Mircea Vlasceanu

duminică, august 29

Roade care rod...






Acţiunile şi articolele din presa românească şi ale Criticii Muzicale dau roade!

Articolele noastre:

Open Letter to the European Commission

Taxe şi impozite. Fără număr…

Ministrul Inclulturii

Ei stă şi se râde pe seama voastră...

Adi Minune. Audienţă maximă

şi altele...

“Guvernul vrea să ia impozite de la manelişti

Premierul Emil Boc a declarat, astăzi, la Iaşi, că interpreţii de manele vor trebui să plătească impozit pe veniturile obţinute, la fel ca orice alt cetăţean, adăugând că normele de aplicare vor fi elaborate până la sfârşitul acestei luni, potrivit Mediafax.

Emil Boc a afirmat, într-o conferinţă de presă, că interpreţii de manele vor fi trataţi ca restul cetăţenilor, aceştia fiind nevoiţi să plătească impozite pe veniturile obţinute.

"Se poate face prin controale indirecte, care vor permite ca şi maneliştii să fie trataţi ca toţi cetăţenii acestei ţări şi să plătească impozite şi taxe legale. E problema Finanţelor să stabilească modul în care se face această impozitare, dar există metoda controlului indirect", a afirmat Emil Boc.

El a spus că orice contribuabil din România, care realizează venituri trebuie să plătească un impozit aferent la bugetul de stat.
"Acum se elaborează normele de aplicare a
Codului Fiscal, aprobat prin ordonanţă de urgenţă. Cel care face acest lucru e şeful ANAF. Normele vor fi aprobate prin ordin, până la sfârşitul lunii august", a afirmat premierul Emil Boc.


miercuri, august 25

Top cele mai bune cântece româneşti ale anilor '80


Rămânem în anii ’80. Şi ca subiect, şi ca nivel de trai...

Mi s-a cerut să fac un top al celor mai bune piese româneşti din ‘80 încoace.

Ehe...vremuri...viniluri strâmbe cu coperţi cartonate decolorate, casete derulate cu pixu, carcase ferecate, radio Pacific, televizor Snagov...(clamp...clamp...aşa se auzea când schimbam posturile...alea două...)

Printre artiştii emeriţi ai Combinatului Electrecord şi privighetorile Partidului, s-au strecurat şi compozitori talentaţi cu creaţii muzicale foarte bune. Se făcea şi muzică dar până la vamă şi’napoi.

Zeci de scuze, dar melodii precum Hai vino iar în gara noastră mică, Deschideţi poarta soarelui sau Fotoliul din odaie n-au ce căuta aici. Acest top nu include melodiile pe care le-ar fi ascultat Ursulescu dacă ar fi avut un iPod confiscat în talcioc, ci cele mai bune cântece românesti din punct de vedere al calităţii compoziţiei si al aranjamentului muzical.

Poziţia 3 – Cornel Fugaru – De ce-ai plecat din viaţa mea

Un pop frumos al acelor ani.

Poziţia 2 – Nicu Alifantis – Emoţie de toamnă

O combinaţie frumoasă: Nichita Stănescu pe bossa nova...

Poziţia 1 – Aura Urziceanu – Vreau să vii în viaţa mea

Profesionişti...

marți, august 17

Discoteca Ring Costineşti 1983

Am găsit pe blogul lui Florin Grozea o înregistrare extraordinară din anii '80 ce conţine: DJ român cu mustăcioară ( Sorin Lupaşcu), un Shure, magnetofoane, benzi, pickup-uri, vinil-uri şi nu în ultimul rând turişti...

Disco Ring ieri...

Disco Ring azi...

sâmbătă, august 7

Conexiuni româneşti - Jean Negulesco


Michael Jackson – Smooth Criminal – Fred Astaire – Daddy Long Legs – Jean Negulesco.

marți, iulie 27

Frumoasa 3D şi Horia 37


Ca să fiu direct, în primul rând Horia Brenciu este un artist bun pentru că a interpretat una din cele mai bune piese româneşti “Septembrie, luni”.

Interpretează melodiile mai bine decât le cântă (şi cânta bine...), ajunge subtil ca un burlac încăpăţânat mediu la sufletele ascultatoarelor şi face live-uri bune cu trupa lui. Până aici, Bingo!

În timp ce sâltimbancii contemporani montatori de imagini color cu aspiraţii de “video director” se inspiră din traduceri proaste ale manualelor de utilizare a softurilor video şi produc videoclipuri la nivel de cameramani de nuntă mai fâşneţi, eu respect un artist român care se inspiră simplu din Disney cum a facut Horia la producţia Ultimul Dans.

Să trăieşti Horia şi te felicit din toate urechile că eşti o bestie profesionistă!


P.S. Bestie în sensul bun...

miercuri, iulie 21

miercuri, iulie 14

luni, iulie 12

joi, iulie 1

Anul 2014 d.D.D.


În anul 2014, când îl veţi alege preşedinte pe Dan Diaconescu, cultura românească va ajunge într-un sfârsit la apogeul ei.

Muzica în România va ajunge pe culmi nebănuite de orchestraţie şi interpretare.

Iată un şablon de generic aflat în forma sa maximă, un artist reprezentant al viitoarei ere diaconesciene:

marți, iunie 8

Publika. Ruşinos de buni...


Aha...Deci se poate şi la noi…

Piesa tare, clip tare, interpretare, aceasta reprezintă o producţie muzicală. Bravo!

Totuşi, ruşine să vă fie băieţi pentru că faceţi muzică nedemnă de TarafTV...

Ruşine să vă fie că nu sunteţi invitaţi noaptea la OTV să cântaţi ceva de Azur cu Axinte...

Ruşine că nu faceţi vreo patru genuri de muzică în căutarea identităţii artistice muzicale (în final house-ul acela românesc ieftin promovat cu dum, dum, dum)!

În legătură cu clipu’ la piesă, nici măcar o blondă c-o fesă goală? Un sân măcar? Un morcov înfipt undeva? Nimic?

Ce-i cu gâtu’ ăla gol la tine? Chiar n-ai bani de-un lanţ de aur cu bling bling, tu’i anchioru’ mă’sii? Împrumutai măcar...

Ruşine Ioane! Esti căzut din nori…

vineri, iunie 4

Cine zice să trăiţi bine şi lasă. Blestem din popor...

Cu dedicaţie fără număr pentru cârmuitorii ţării noastre în frunte cu Cârmuitorul Şef. Se ştie...

Păi cine iubeşte şi lasă,

Cine iubeşte şi lasă,
Dumnezeu să-i dea pedeapsă,
Dumnezeu să-i dea pedeapsă,

Târâişul şarpelui
Şi pasul gândacului,
Vâjâitul vântului,
Pulberea pământului,
Pulberea pământului.

Că furnica de-i furnică,
La trup mare, la cap mică,
Şi la mijloc subţirică
De umblă pe sub pământ,
Tot se ţine de cuvânt,
Tot se ţine de cuvânt.

Hai, dar noi oameni botezaţî,
Dar noi oameni botezaţi,
De cuvânt suntem lăsaţi,
De cuvânt suntem lăsaţi.

Că cine iubeşte şi lasă
Dumnezeu să-i dea pedeapsă
Târâişul şarpelui
Şi pasul gândacului,
Vâjâitul vântului,
Pulberea pământului.

aram name="allowFullScreen" value="true">

duminică, mai 30

Emovision


După ce s-a terminat concursul aseară, am comutat pe alt canal tv pe care era Usher cu OMG. Şi prima întrebare care mi-a venit a fost: De ce în Europa muzica esta atât de în urmă, când istoria muzicii ne arată că de aici a plecat?

Comparând Eurovion cu Grammy realizăm că suntem mult în urma şi în ani, şi în bani...

Românu’ cu barbă Ovi nu prea are infaţişare de artist, iar Paula Seling nu este genul meu (e genul lui Nancă ;). Din naţionalism şi dragoste fadă de ţară, felicit totuşi reprezentanţii României pentru cea de-a 3a poziţie în concurs, recunoscând că s-au prezentat bine iar melodia lor a fost bunişoară şi peste realizările anemice şi depaşite ale celorlalte ţări care s-au prezentat pe scenă cu cântăreţi de vapor de croaziere. Este mult mai relevant să primeşti 10 puncte de la Suedia – ţară cu industrie muzicala serioasă, decat 12 puncte de la Modova.

Acest deprimant Eurovision a demonstrat aseară a fi un concurs “clientelar” în condiţiile în care se mizează pe cine cotizează... În plus au fost adunaţi 15.000 de nemţi în Hamburg pentru a celebra surprinzătoarea – sanchi – caştigătoare. Câştigătoarea? O nemţoaica emo, care cu o atitudine de drogată deprimată şi leşinată a lălăit o engleză germanică, câştigând concursul spre satisfacţia deprimaţilor deprimatului continent, care cu lama-n mâna stângă şi cu mobilul în mâna dreaptă au votat un emo-singer. Heil Lena!

marți, mai 25

Deşteaptă-te române şi vezi ce prost ai ajuns...


Fac politică? Nu, ci tratez problema din punct de vedere muzical-cultural.

Acum că au trecut căteva zile de la aşa organizatul miting de pe 19 Mai din Bucureşti - Piaţa Victoriei, comentez şi eu la rece prostia poporului meu, că doar e al meu.

Românul, îl recunoaştem dintr-un milion – geacă de piele, blugi şi pantofi. Mai grav este însă că îl recunoaştem după uşurinţa cu care este condus, tradus, minţit, manipulat, furat, deculturalizat şi prostit. Şi când spun prostit spun la propriu. Paradoxul este că, pe cât de scandalagii suntem la emisiunile de scandal ale televiziunilor de scandal, pe atât de habarnişti am ajuns să fim în a face scandal pentru a ne apăra sau a ne obţine drepturile în faţa unui sistem scandalos de nedrept.

Păi dacă ne-ar vedea strămoşii nostri ce pămpălai am ajuns, ar plânge cu lacrimi de sânge. Şi ne văd...

Ca critic muzical şi nu ca istoric, nu mă duc aşa departe, ci mă întorc cu doar 20 de ani în urmă, când la manifestarea unui grup imens de oameni, se urla odată de cădeau geamurile.

Atunci, sloganul era slogan. Două cuvinte: Jos ....! Şi jos era. Şi se striga la unison de se auzea pâna la Sofia (capitala Bulgariei). Pe când, la mitingul nostru primăveratic de mai, sloganurile erau înghesuite strâmb pe pancarde fără mesaj cu ton imperativ, parcă era concursul “cel mai ironic slogan – 3 în 1”, lumea zâmbea în fluiere şi huiduia fiecare în legea lui. Nici huiduitul nu mai e la unison în ţara asta. Ce mai trai şi veselie...

Tot din punct de vedere muzical analizez situaţia când compar cântările manifestantilor din alte vremuri, ca de exemplu:” Ole... / Ceauşescu nu mai e...”, sau “Noi de-aicea nu plecăm...”, “Mai bine huligan, decât....”. Vi le aduceţi aminte? Da. Vi le aduceţi aminte pentru că sunt “hituri”, creaţii artistice ieşite din suflet, din sufletul unui popor care cândva ştia să folosească umorul ca armă împotriva unor guvernanţi plini de umor prin guvernare şi lipsiţi de umor prin buzunare...

Şi toate astea, le compar cu mediocritatea cu care s-a tratat recentul miting. Scuze, măi dragă petrecareţ român, dar să dansezi ca pinguinul pentru a-ţi obţine drepturile eşti patetic rău, jalnic de incult, oribil de stupid. (mă doare să repet prost, sunt şi eu român...). Astea denotă ori că organizatorii mitingului au fost nişte imbecili (au fost), ori că aţi fost lucraţi subtil de băieţi deştepţi care s-au folosit de spiritul petrecăreţ manelisto-balcanico-românesc pentru a vă manipula starea de spirit. Ă? Şi ce a căutat momentul acela “artistic” de la sfârşitul adunării cu adunătura aia de hanorace pe scenă care luau politica la hip-hop?

Vedeţi? Muzical comentez. Şi ce treabă am eu şi ce mă doare? Mă doare că mai suntem ceva legătura români în ţara asta care ne pasă de viitorul ei şi atenţionăm că INCULTURA DISTRUGE UN POPOR!

Da, de cultură ţine faptul că nu suntem în stare sa cerem drepturi, sau că nu avem personalitate, nici demnitate, nici curaj, nici progres, nimic. Comparaţi mesajele muzicii mai vechi cu mesajele muzicii promovate acum şi aşa întelegeţi încotro ne îndreptăm.

O mare parte din vină o are media actuală care promoveaza non-valori, urmând ca idolatrii acestora să iasă în stradă şi să facă exact ce văd la televizor: CIRC!

Ţi-aş mai spune multe române, dar mă doare că şi eu sunt român...Şi ţara e vândută de mult...mi-a şoptit Violeta...

Ai terminat mitingul? Bine. Du-te acasă, comută televizorul din living pe OTV, cel din dormitor pe Taraf, pune-ţi familia în şir indian, şi în pas de pinguin, dans din buric spre frigiderul care ţi-e precum capul. Adică gol, gol, gol...

Deşteaptă-te române şi vezi ce prost ai ajuns!!!

miercuri, mai 19

România are primul artist superstar!


Unii artiştii români cu pretenţii exacerbate de recunoaştere mondială, au o frustrare pentru faptul că nu au success internaţional, scuza cea mai des folosită fiind că sunt români...

Fals! Dacă eşti un talent autentic, munceşti asiduu, lupţi şi treci de toate barierele, ajungi astfel să te impui pe plan mondial şi să fii recunoscut de cei care ştiu sa aprecieze şi sa promoveze valori reale.

La televiziunile de la noi a fost o ştire trecătoare de un minut şi câteva secunde precum că una din România a câştigat nu’ş’ce premiu prin Anglia.

Dragi redactori de emisiuni tv, conform recunoaşterii mondiale, România are un SUPERSTAR!!! Nu o spun eu ci cei de afară. Voi trataţi un moment artistic istoric pentru ţara noastră ca pe o ştire de umplutură în cadrul unui calup de banalităţi mondene.

La magazinele de muzică din străinatate, eu am văzut la raionul “International Artists” CD-ul sopranei Angela Gheorghiu, nicidecum caseta umflatei paralelipipedice (şi după voce, şi după forma) Carmen Şerban - căreia îi acordaţi (contracost) în emisiunile voastre mult mai mult un minut şi câteva secunde, să zicem o mânaţi cam o dată la două săptămâni plus un Revelion pe an...

Închei însă postul cu deliciul unui paradox superb. România - ţară burduşită de manelişti afoni nespălaţi care zburdă ca nişte testicule inflamate în găleata culturii nostre - are în străinatate o imagine frumoasă printr-o reprezentată a muzicii CLASICE, soprana Angela Gheorghiu.

În plus, săptămâna trecută am avut un concert rock AC/DC care a scos 60.000 de oameni în stradă!

Parafrazez incultura noastră strigănd: Să moară duşmanii! Se ştie!!!...

“Opera Superstar Angela Gheorghiu wins second Classical BRIT after 10 Years

In a category that pitted three previous winners against each other, Angela Gheorghiu was crowned the winner gaining her second Classical BRIT Award. The Romanian opera superstar Angela Gheorghiu last won the award ten years ago in 2001. She saw off tough competition from Anna Netrebko and Marin Alsop.”

(sursa: www.classicalbrits.co.uk)

joi, mai 13

Voi la o parte! Vin băieţii!


AC/DC - Duminică, 16 Mai 2010 în Bucureşti!

Voi cât aţi aşteptat momentul acesta?

vineri, mai 7

Rise up Romania!!!

Cât timp doar scriem şi citim bloguri în loc să ieşim în stradă, România moare lent şi sigur!

De ce nu avem curajul să:

?

miercuri, mai 5

Circ şi Michael...


În timp ce în România se întâmplă ce se întâmplă, în lumea civilizată de peste hotare se întâmplă ce se întâmplă...
Circul nostru televizat se rezumă la curvuştence care îşi bagă morcovi prin cur şi prin gură sau ştoarfe ce îşi scot zdrenţele noaptea pentru ţambalabagii.

Cirque du Soleil se rezumă la...Michael Jackson!


P.S. Am adaptat limbajul la conţinut...