Doar sunete

Îmi amintesc impactul primei vizionări în ’91 a videoclipului Losing My Religion REM. La finalul videoclipului a urmat un blank, dar sigla cea veche a MTV-ului încă lucea în colţul ecranului.

Mi-e dor de sigla veche MTV. Mi-e dor de vechiul MTV.

Aceste “icon”-uri au avut asupra generaţiei de atunci un impact similar cu apariţia unei noi religii. Pentru un artist de atunci difuzarea unui videoclip la MTV reprezenta aspiraţia supremă. Acum? Doar culise ale denigrantei industrii muzicale.

Acum, ca şi religiile, ca şi ideologiile sau ca şi multe alte forme de control al minţii, muzica pierde din adepti.

Ce ne-a rămas? Credinţa. Credinţa că muzica va reveni ceea ce a fost de la începuturi:

Doar sunete...

- recomand play concomitent -

Adrian Păunescu 1943 - 2010

De la un cardiac, cordial

De-aicea, de pe patul de spital,

Pe care ma gasesc de vreme lunga,

Consider ca e-un gest profund moral

Cuvantul meu la voi sa mai ajunga.

Ma monitorizeaza paznici minimi,

Din maxima profesorului grija,

In jurul obositei mele inimi

Sa nu ma mai ajunga nicio schija.

Aud o ambulanta revenind,

Cu cine stie ce bolnav aicea,

Alarma mi se pare un colind

Cu care se trateaza cicatricea.

Purtati-va de grija, fratii mei,

Paziti-va si inima, si gandul,

De nu doriti sa vina anii grei,

Spitalul de urgenta implorandu-l.

Eu va salut de-a dreptul cordial,

De-a dreptul cardiac, precum se stie,

Recunoscand ca patul de spital

Nu-i o alarma, ci o garantie.

Va vad pe toti mai buni si mai umani,

Eu insumi sunt mai omenos in toate,

Da-mi, Doamne, viata, inca niste ani

Si tarii mele minima dreptate.

2 ani de Critică Muzicală!

- A se citi cu ecou de crâşmă -

2,10, 2...10...ţ...qwerty....

Stimaţi meseni (de la mese pentru tastatură),

Blogul Critică Muzicală din România împlineşte astăzi infima vârstă de 2 ani.

Mulţumim din albastrul suflet pentru că ne-au fost alături următorii: Costi Ioniţă, Dan Bursuc, Nicolae Guţă, Florin Salam, Adi Devito, Daniela Gyorfi, Susanu, Oana Zăvoranu, Cristina Spătar, Alb & Negru, Alex Velea, Marius Mogay, în ultimul rând Carmen Şerban şi încă mulţi alţii.

Existenţa blogului nostru în peisajul mioritic al muzicii românesti ar fi fost imposibilă fără aceşti epigoni inculţi...

Şi acum, cu dedicaţie pentru noi, bagă bocciule! Fără impozit...

P.S. Critica noastră muzicală este tot pe primul loc în Google! ;)

Puţa

Ne întoarcem cu un salt de circa 45 de ani în vremurile noastre mohorâte cu contemporanul dispreţ pentru degradarea artei.

Dragi abonaţi ai blogului Critică Muzicală din România şi stimaţi cititori din străinătate - cei care folosiţi Google Translate (sanchi...),

Nu-mi pot ascunde dispreţul pe care îl dezvolt faţă de una dintre cele mai urâte producţii muzicale mondiale din ultimii ani şi anume Justin Bieber.

Din păcate este vorba de un copil şi nu-mi pot revărsa criticile asupra lui ci asupra celor care l-au transformat într-o păpuşică jucărică cântătoare made not in China.

Îmi şi imaginez producătorii muzicali/artistici din spatele lui la un brainstorming, cum domnii cravată la camaşa-costum lucios şi părul arici gelat decid strategiile de exploatare ale puţoiului:

- Deci (că aşa încep toţi proştii frazele...), ne menţinem strategia pe globalizarea muzicii pop şi desigur pe maximizarea profitului. Targetul nostru este ca fiecare fetiţă între 2 şi 16 ani să ştie totul despre ultimul puf şi primul flocuşor pubian al băietului nostru. În plus, orice preot imoral să deţină un poster în chiliile lor cu mititelul nostru. Vreau ca internetul sa râgâie de Justinică al nostru! Să nu mai aud de SWOT! Vreau sales, sales şi profit, profit, profit! Hai, la treabă!...Tu Michelle mai ramâi puţin...;) ( nimic nou, recunoasteţi stilul de şef bou...?)

Ceva talent are odrasla, dar muzica lui nu transmite nimic iar comportamentul lui matur din videoclipuri substanţiază ostentativ discrepanţa confuză copil-adolescent-adult. E ca şi cum l-am fi luat noi pe Hagi la naţională la vârsta de 12 ani...

În ciuda faptului că se bagă milioane de bancnote sul în poponeaţa lui, melodiile lui n-au nicio urmă de hit, ci doar o dâra de shit...Mai pe româneste, nu are coaie domnule...nici la propriu, nici la figurat.

Scuzaţi limbajul dar vorbim de puţe, nu? Ce? Numai la Capatos să folosim limbaj de mârle?

Observaţi? În ţările sărace copii sunt exploataţi în mine de diamante sau la cusut de mingi, iar în capitalism li se îndoctrineaza marketingul direct în cerebel cu un ADHD bonus la promoţie.

Realizaţi în ce lume trăim acum? Vorbim de SUTE de MILIOANE de vizionari pe youtube la videoclipurile copchilului. Realizaţi cât de uşor sunt manipulate creierile pământenilor? Satana e extraterestu fraţilor!

Nici manelita Românie nu a omis să-şi expună ciaureii, desigur că au avut talent maneliştii să vină şi ei acolo cu Florin Cercel, Lele şi alţi purandei exponanţi ai pufului pubian.

Aşadar, muzica a murit! Trăiască Justin Bieber!

O puţă care cântă despre şi pentru puţe.

La milioanele de vizionări pe care le are, nu are nevoie de clickurile noastre, deci nu voi posta vreo melodie de-a lui ci altceva mult mai penibil. Priviţi!