Geneza inculturii muzicale in Romania

La inceput a fost crasma. Si din crasma a iesit Nelu Vlad. Care apoi a facut Azur.

Azur, prima formatie care a dat startul la incultura muzicala din Romania. Vorbim de anii ’80, cand pe piata gaseam in librarii doar viniluri strambe cu artiste la fel de strambe si casete cu rolele intepenite derulabile cu pixul.

In aceste timpuri, s-a gasit un bocciu din Braila sa dea startul la un kitsch national. Mai rau e ca din 30 de apartamente pe scara, 29 detineau o caseta cu carcasa sparta, pe care o rulau badaraneste pe autoreverse, pe un dublu casetofon “INTERNATIONAL”, plin de abtibilduri si cu leduri la difuzoare :

“Aoleu,

Ce sa ma fac Doamne eu

Se marita Mona mea

Nu stiu Doamne ce-i cu ea....”

(S)hituri precum Mona, Printisorul, Cenusareasa rasunau in timpanele noastre de comunisti tampiti. Atunci a invatat romanu sa dea din buric si sa-si fluture ambele maini sub lustra sufrageriei dupa ce dadea masa la perete.

Si ca sa intre in istorie si sa inghitim noi in sec, am inteles ca albumul cu pricina este cel mai vandut album muzical romanesc din toate timpurile (ca tiraj).

Pana si Securitatea de atunci i-au interzis, insa e greu sa educi un popor in timp ce-l indobitocesti.

Apoi, a urmat reactia in lantul amintirilor, alte trupe oribile precum Generic (Dan Ciotoi), Albatros, Tomis 2, Tineret 2000 si alti galeti, niste hartisti parveniti care si-au batut joc de notele muzicale incalcindu-si corzile-n gura si degetele-ntre corzi.

Ei au dat tonul si au marcat muzica romaneasca si pentru deceniul urmator, atunci cand Cel ce avea sa vina, a deschis larg portile Fabricii de Manele S.C.L. (societate pe cultura limitata), Carmuitorul exodului de crasmari in industria muzicala, acest Moise al manelelor, Promotorul inculturii muzicala in Romania: COSTI IONITA.

Dar despre acesta, intr-un viitor episod.

VA URMA (din pacate...)