Critică Muzicală: decembrie 2010

joi, decembrie 9

André Rieu. Ceva nou în muzica clasică

Rămânem pe clasic trecând de la un clasic al secolului trecut - Enescu - la un clasic contemporan: André Rieu.

Este un violonist, dirijor şi compozitor olandez care a venit cu ceva nou în muzica contemporană. Acel ceva nou este...muzica clasică.

Muzica clasică - pentru mulţi dintre voi din păcate - reprezintă acea adunatură de sunete emise de instrumente prăfuite de la anticariat, acea muzică instrumentală enervantă fără voce, acea reprezentaţie difuzată accidental de televiziuni sau de radiourile comerciale şi care vă face sa schimbaţi postul în maxim 3,14 secunde. Nu-i aşa umilii mei afoni buccii inculţi?

Maestrul André Rieu şi orchestra dumnealui sunt o adevarată industrie care susţin concerte pe tot mapamondul fiind unici prin: interpretare (lejeritate, virtuozitate, umor), costumaţiile instrumentiştilor (prinţese, personaje), scenografie, efecte scenice, invitaţi speciali şi multe altele. Echipa îşi adaptează fiecare concert la locul în care îl susţine incluzând în program folclorul şi arta acelor meleaguri.

Pe parcursul reprezentaţiei André face glume (cu gust), interacţioneaza cu publicul, realizând un spectacol care transpune auditoriul într-o lume de basm, o lume frumoasă, o lume perfectă: lumea muzicii.

Publicul său danseaza pe coridoare sau în faţa scenei pe valsurile lui Strauss, căntă şi fredonează la unison acordurile celor mai cunoscute opere clasice.

Unii critici nu prea sunt la sentimentul acestui inovator în reprezentaţia muzicii clasice dar să nu uităm ca orice artist care se află pe scenă trebuie să fie în primul rând un entertainer şi ceea ce realizează Andre Rieu reprezinta 100% ENTERTAINMENT, 100% ARTĂ.

În pofida realitaţii că în România incultura şi kitschul sunt la voi acasă pe cablu tv, sunt convins ca totuşi am avea public pentru un asemenea spectacol (aviz promoterilor...).

Noi, încă mai frecventam teatre şi filarmonici, chiar dacă ne perturbează zgomotul maneliştilor din foaier...