Fac politică? Nu, ci tratez problema din punct de vedere muzical-cultural.
Acum că au trecut căteva zile de la aşa organizatul miting de pe 19 Mai din Bucureşti - Piaţa Victoriei, comentez şi eu la rece prostia poporului meu, că doar e al meu.
Românul, îl recunoaştem dintr-un milion – geacă de piele, blugi şi pantofi. Mai grav este însă că îl recunoaştem după uşurinţa cu care este condus, tradus, minţit, manipulat, furat, deculturalizat şi prostit. Şi când spun prostit spun la propriu. Paradoxul este că, pe cât de scandalagii suntem la emisiunile de scandal ale televiziunilor de scandal, pe atât de habarnişti am ajuns să fim în a face scandal pentru a ne apăra sau a ne obţine drepturile în faţa unui sistem scandalos de nedrept.
Păi dacă ne-ar vedea strămoşii nostri ce pămpălai am ajuns, ar plânge cu lacrimi de sânge. Şi ne văd...
Ca critic muzical şi nu ca istoric, nu mă duc aşa departe, ci mă întorc cu doar 20 de ani în urmă, când la manifestarea unui grup imens de oameni, se urla odată de cădeau geamurile.
Atunci, sloganul era slogan. Două cuvinte: Jos ....! Şi jos era. Şi se striga la unison de se auzea pâna la Sofia (capitala Bulgariei). Pe când, la mitingul nostru primăveratic de mai, sloganurile erau înghesuite strâmb pe pancarde fără mesaj cu ton imperativ, parcă era concursul “cel mai ironic slogan – 3 în 1”, lumea zâmbea în fluiere şi huiduia fiecare în legea lui. Nici huiduitul nu mai e la unison în ţara asta. Ce mai trai şi veselie...
Tot din punct de vedere muzical analizez situaţia când compar cântările manifestantilor din alte vremuri, ca de exemplu:” Ole... / Ceauşescu nu mai e...”, sau “Noi de-aicea nu plecăm...”, “Mai bine huligan, decât....”. Vi le aduceţi aminte? Da. Vi le aduceţi aminte pentru că sunt “hituri”, creaţii artistice ieşite din suflet, din sufletul unui popor care cândva ştia să folosească umorul ca armă împotriva unor guvernanţi plini de umor prin guvernare şi lipsiţi de umor prin buzunare...
Şi toate astea, le compar cu mediocritatea cu care s-a tratat recentul miting. Scuze, măi dragă petrecareţ român, dar să dansezi ca pinguinul pentru a-ţi obţine drepturile eşti patetic rău, jalnic de incult, oribil de stupid. (mă doare să repet prost, sunt şi eu român...). Astea denotă ori că organizatorii mitingului au fost nişte imbecili (au fost), ori că aţi fost lucraţi subtil de băieţi deştepţi care s-au folosit de spiritul petrecăreţ manelisto-balcanico-românesc pentru a vă manipula starea de spirit. Ă? Şi ce a căutat momentul acela “artistic” de la sfârşitul adunării cu adunătura aia de hanorace pe scenă care luau politica la hip-hop?
Vedeţi? Muzical comentez. Şi ce treabă am eu şi ce mă doare? Mă doare că mai suntem ceva legătura români în ţara asta care ne pasă de viitorul ei şi atenţionăm că INCULTURA DISTRUGE UN POPOR!
Da, de cultură ţine faptul că nu suntem în stare sa cerem drepturi, sau că nu avem personalitate, nici demnitate, nici curaj, nici progres, nimic. Comparaţi mesajele muzicii mai vechi cu mesajele muzicii promovate acum şi aşa întelegeţi încotro ne îndreptăm.
O mare parte din vină o are media actuală care promoveaza non-valori, urmând ca idolatrii acestora să iasă în stradă şi să facă exact ce văd la televizor: CIRC!
Ţi-aş mai spune multe române, dar mă doare că şi eu sunt român...Şi ţara e vândută de mult...mi-a şoptit Violeta...
Ai terminat mitingul? Bine. Du-te acasă, comută televizorul din living pe OTV, cel din dormitor pe Taraf, pune-ţi familia în şir indian, şi în pas de pinguin, dans din buric spre frigiderul care ţi-e precum capul. Adică gol, gol, gol...
Deşteaptă-te române şi vezi ce prost ai ajuns!!!
Postări
